Oricât ne-am plânge, ca femei sau feministe, de nedreptățile din media și de dublul standard ce favorizează bărbații… iată că avem și noi un domeniu în care dublul standard pare să funcționeze în favoarea noastră. Și totuși, parcă nu asta e revoluția în gândire pe care o așteptam.
Observ tot mai des articole și filmulețe ce glorifică femeia consumatoare de alcool. Spre exemplu, “studii” care corelează inteligența și independența cu un consum ridicat de alcool, în cazul femeilor. Implicația era evidentă: dacă ești deșteaptă, bei. O altă găselniță a Facebook-ului a fost geanta cu un compartiment pentru vin, ca doamnele să poată consuma câte un pahar oricând simt nevoia, indiferent unde s-ar afla. “The Good Wife”, un serial cu un personaj principal feminin, a abordat și el problema alcoolismului Aliciei, care începuse cu câteva pahare de vin seara și apoi trecuse la tărie de diverse soiuri. Alicia, era, însă, o femeie puternică, profesionistă și complet ne-afectată de acest viciu.
Or, ce mi se pare notabil, este că oricare dintre aceste idei, aplicate unor bărbați, ar fi părut net denigrante. Doar bărbații care beau sunt, în opinia publică, toți mârlani de la sat, care își bat nevastele, nu personaje cosmopolite, moderne și interesante. Geanta cu bere la PET sau cu țuică de prune ar fi arătat ce “porci” sunt bărbații, că nu se pot abține. În “House of Cards”, alcoolicul de serviciu servește ca poveste moralizatoare, ca decădere a unui profesionist. Desigur, spre deosebire de Alicia Florrick, Doug Stamper e bărbat.
Nu mă înțelegeți greșit, e dreptul oricui să consume ceea ce își dorește. Problema este însă tot de ordin feminist: e penibil să exprimi independența unei femei prin faptul că bea alcool, când există atât de multe expresii ale independenței feminine care se pot arbora, cu mult mai multă originalitate și succes. Portretizarea unui viciu ca virtute nu ajută nicio cauză feministă.
Ideea nu e să arătăm că “femeile au doar vicii sexy, cu vin și rafinament”, în timp ce bărbații au vicii triviale și murdare. Ideea e să ne batem pentru a demonstra că avem aceleași calități: abilitate de conducere, independență, putere de decizie, integritatea etc. Sau nu? Pierd eu din vedere ceva?