E plin Internetul de ofticoși, precum și de ofticoase, mari apărători ai științei absolute. Oameni care explică anti-vacciniștilor că nu au dreptate sau oameni care râd de semenii lor naivi, vrând de fapt doar să arate publicului cât de inteligenți sunt ei, prin comparație. Acest articol nu încearcă să convingă pe nimeni de meritele scepticismului, nu încearcă să impună vreo filosofie de viață sau cale de urmat. Nu face educație nimănui. Pur și simplu, vă povestesc și vouă câte ceva din comunitățile de mămici.
Sunt un om sceptic, în sensul real al cuvântului. Nu cred nimic până când nu am dovezile științifice necesare. De asemenea, deși nu sunt medic sau specialist în creșterea copiilor, cunosc elemente ale metodei științifice și le aplic oricărei ipoteze pe care o întâlnesc. Cunosc diferența dintre corelație și cauzație, mare parte din erorile de logică des întâlnite, posibilitatea leacurilor de tip Placebo și, în general, semnele de căutat pentru a stabili dacă ceva e știință sau pseudoștiință. Tocmai de aceea îmi e greu să cred că anul 2017 aduce în continuare în discuție persoane care se opun vaccinurilor (excepție fac, desigur, cazurile-problemă ale copiilor cu imunitate compromisă ori bolnavi grav), persoane care cred în băbisme (colicile sunt mai mereu descrise ca deochi sau vreo cerere a copilului de a fi botezat) sau care “pun botul” la metode așa-zis științifice.
Din experiența mea, cele ce urmează sunt cele mai întâlnite idei pseudo-științifice care se bucură de recomandările părinților de pe diverse grupuri.
Homeopatia
Din păcate, puțini oameni cunosc de fapt ce este homeopatia. În general, părinții care administrează tratamente homeopate copiilor cred că este vorba de un tratament naturist sau medical blând. De fapt, homeopatia se rezumă la diluarea până dincolo de numărul lui Avogadro a unor substanțe toxice. Mai exact, homeopatia presupune că, dacă se diluează o otravă de foarte multe ori, efectul soluției respective va deveni fix opusul otăvurilor inițiale. Sunt curioasă câți dintre părinții care recomandă homeopatia pe grupuri sunt conștienți de mecanismul ei.
Alte regimuri terapeutice pseudoștiințifice
Terapia Bowen este unul dintre cele mai des sugerate remedii pentru colici pe grupurile de “mămici”. Ca nivel al dovezilor, nu se deosebește de orice altă terapie pseudoștiințifică existentă: cu cristale, cu apă Kangen, cu magneți etc. Explicația este însă una simplă. Copilul preia din starea din jurul său. O mamă care crede că Terapia X funcționează este mai liniștită. Efectul este mai puternic când mama alăptează, pentru că laptele transmite din hormonii stresului prezenți la mamă. Copilul astfel liniștit din cauza stării de liniște generale prezintă așadar un efect Placebo, al cărui lauri îi culeg Terapia X. Din păcate, orice astfel de terapie care nu este susținută științific nu poate vi validată ca metodă medicală.
Lănțișoarele de chihlimbar
Dincolo de rolul estetic, foarte mulți părinți par să creadă că aceste lănțișoare le calmează copiii. Ba chiar am întâlnit o opinie de genul: “Funcționează, însă doar cele din farmacie. Cele de pe Internet sunt tot de chihlimbar dar nu funcționează.” Or, dacă ar fi fost vreo proprietate liniștitoare a chihlimbarului, aceasta ar fi putut fi reprodusă în orice condiții, aceasta fiind una dintre ideile de bază ale demonstrației științifice. În general dacă nu se poate izola exact o relație de tip cauză-efect, totul rămâne la nivel de corelație. Cu alte cuvinte, copilul s-ar fi liniștit oricum.
Recomandări? Aș spune că ar fi de ajuns ca părinții să stăpânească unele concepte științifice de bază și să se informeze cu privire la ceea ce se recomandă pe aceste grupuri. Sunt dovezi științifice? Persoanele care susțin diverse terapii sunt promotorii acelor terapii sau au vreun interes în a spune că ele funcționează?
Din păcate, e greu, ca părinte, să nu dai totul pentru copilul tău. Uneori, ideea că îl ajuți devine mai importantă decât ajutorul efectiv, mai ales atunci când copilul e bolnav sau suferă. Însă când această nevoie de a ajuta devine nocivă sau chiar neutră, dar îmbogățește niște șarlatani, e timpul să ne punem problema: oare chiar funcționează, sau doar îmi doresc eu să funcționeze?